Studii ce releva legatura directa dintre pictura/desen si cognitie

Cand a fost ultima oara cand ai luat un creion in mana si ai desenat ceva – orice?! O schita facuta din plictiseala in marginea foii, conturul timid al unei flori sau incercarea de a reda chipul cuiva drag; desi asemenea gesturi trec neobservate, considerate copilaresti, frivole, in spatele lor se ascunde o realitate pe care stiinta incepe abia acum sa o inteleaga: cand desenezi sau pictezi, iti antrenezi mintea mai mult decat ai crede.

In ultimii ani, tot mai multe studii din neurostiinte, psihologie cognitiva si educatie au inceput sa scoata la lumina o conexiune surprinzator de puternica intre activitatea artistica si functiile cognitive esentiale: memorie, atentie si gandire critica, pana la dezvoltarea empatiei, flexibilitatii mentale si creativitatii. 

De fapt, cercetatorii au observat ca atunci cand pictezi sau desenezi folosindu-te de carioci cu alcool sau creioane colorate, se activeaza simultan multiple regiuni ale creierului, inclusiv cele responsabile cu procesarea vizuala, planificarea motorie, luarea deciziilor si reglarea emotiilor. Iar asta stimuleaza conectivitatea neuronala, dar poate contribui la intarzierea declinului cognitiv legat de varsta, la imbunatatirea performantei academice la copii si chiar la accelerarea invatarii in randul adultilor.

Cognitia si importanta acesteia in contextul artei vizuale

Cognitia este termenul care cuprinde toate procesele mentale care te ajuta sa intelegi lumea din jur: perceptia, atentia, memoria, limbajul, invatarea, rezolvarea de probleme, rationamentul si luarea deciziilor. In esenta, iti permite sa interpretezi informatiile, sa iei decizii rapide, sa inveti lucruri noi sau sa creezi conexiuni intre idei.

In contextul picturii si desenului, fiecare linie pe care o trasezi implica o decizie, o analiza, o corectie. Creierul tau devine un laborator in care se desfasoara simultan procese vizuale, motorii, afective si conceptuale.

Aceasta integrare dintre simturi, gandire si miscare este ceea ce face ca actul artistic sa fie o forma de antrenament cognitiv extrem de complex. Si mai fascinant este faptul ca acest ”antrenament” are efecte masurabile si durabile, atat la copii cat si la adulti, inclusiv la varstnici.

Studii care confirma legatura directa dintre desen/pictura si dezvoltarea cognitiva

Una dintre cele mai ample cercetari care a analizat impactul artei vizuale asupra cognitiei a fost realizata de echipa condusa de dr. Shirley Brice Heath, profesor la Stanford University. Studiul a urmarit pe o perioada de peste 10 ani tineri implicati in activitati artistice, in special desen si pictura. Concluzia a fost clara: copiii care practica arta dezvolta mai rapid abilitati de planificare, perseverenta, gandire critica si empatie.

Un alt studiu important, publicat in ”Frontiers in Psychology” in 2014, a analizat efectele picturii asupra creierului adultilor si a aratat ca implicarea in activitati de pictura stimuleaza conectivitatea in reteaua neuronilor din cortexul parietal posterior, o regiune esentiala pentru procesarea spatiala si vizuala. Participantii care au urmat cursuri de pictura timp de 10 saptamani au prezentat o imbunatatire semnificativa in sarcini de memorie vizuala si planificare spatiala, comparativ cu grupul de control.

In 2018, o cercetare realizata la Universitatea din Houston a studiat efectul desenului asupra memorarii informatiilor. Cercetatorii au descoperit ca participantii care desenau conceptele pe care trebuiau sa le invete aveau o retinere cu 29% mai mare fata de cei care doar le scriau. Explicatia este ca desenul implica atat codificare vizuala, cat si motrica, ceea ce duce la o dubla consolidare a informatiei in memorie.

Si daca te intrebi daca acest efect este limitat doar la tineri sau studenti, afla ca nu! Un studiu publicat in ”The Journal of Aging and Health” a aratat ca varstnicii care participa la ateliere de pictura isi mentin mai bine functiile cognitive si prezinta o incidenta mai mica a declinului cognitiv asociat cu imbatranirea. Pictura ajuta la mentinerea flexibilitatii mentale, a atentiei si a memoriei de lucru.

Desenul = instrument de invatare accelerata si gandire critica

Poate nu iti este strain sentimentul de claritate care apare dupa ce schitezi o idee. Multi ganditori vizuali, inclusiv designeri, arhitecti sau cercetatori, folosesc desenul nu pentru a crea arta, ci pentru a gandi.

Acest tip de desen este, de fapt, o unealta extrem de puternica pentru dezvoltarea gandirii critice si analitice. Cand desenezi o relatie de cauzalitate sau o ierarhie de idei, fortezi creierul sa transforme informatia in forme vizuale, ceea ce implica o reorganizare mentala profunda.

Aceasta transformare activeaza simultan emisfera stanga (logica, analitica) si emisfera dreapta (creativa, intuitiva), creand punti intre tipuri diferite de gandire. Nu e de mirare ca unii dintre cei cunoscuti inovatori din lume (Elon Musk sau arhitectul Bjarke Ingels) deseneaza constant pentru a-si clarifica ideile.

Desenul ca metoda de invatare a fost adoptat si in scoli si universitati sub forma ”sketchnoting” sau ”visual note-taking”. Studentii care isi iau notite sub forma de desene au o intelegere mai profunda a materiei si reusesc sa isi aminteasca informatiile pe termen lung mult mai eficient.

Arta vizuala si empatia

Pe langa abilitatile cognitive dure (memoria, atentia sau rationamentul) pictura si desenul influenteaza si o alta componenta esentiala a cognitiei: empatia.

Un studiu publicat in ”Psychology of Aesthetics, Creativity and the Arts” a demonstrat ca expunerea la arta vizuala si implicarea activa in creatie artistica dezvolta abilitatea de a percepe si interpreta emotiile altora. Aceasta se intampla pentru ca in procesul de a reda expresii faciale, posturi corporale sau scene de viata, mintea ta intra intr-un exercitiu de ”punere in locul altuia”, o simulare afectiva care antreneaza retelele cerebrale asociate empatiei.

Mai mult, cand pictezi sau desenezi o scena inspirata din viata ta, ai ocazia de a-ti procesa emotiile intr-un mod non-verbal, ceea ce iti dezvolta inteligenta emotionala si iti imbunatateste rezilienta psihologica. In acest sens, pictura devine nu doar un mod de exprimare artistica, ci si un instrument terapeutic si cognitiv in acelasi timp.

Pictura si neuroplasticitatea

Unul dintre cele mai fascinante concepte legate de cognitie este neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a se modifica si adapta pe parcursul vietii. Studiile recente arata ca implicarea regulata in activitati artistice, precum pictura sau desenul, stimuleaza formarea de noi conexiuni neuronale si contribuie la mentinerea sanatatii creierului.

Cercetari de la Universitatea din Erlangen, Germania, au demonstrat ca persoanele care au inceput sa picteze dupa varsta de 50 de ani au prezentat modificari pozitive in activitatea creierului, indeosebi in ariile responsabile cu planificarea si orientarea spatiala. Aceste efecte au fost observate chiar si dupa doar cateva luni de practica, indicand faptul ca niciodata nu este prea tarziu sa incepi sa desenezi sau sa pictezi.