De ce persoanele mature sunt tot mai atrase de cartile de colorat pentru adulti?

In ultimii ani, fenomenul cartilor de colorat pentru adulti a cunoscut o crestere semnificativa la nivel global. In 2015 si 2016, edituri din intreaga lume raportau vanzari record pentru acest tip de carte, iar ”Secret Garden”, de Johanna Basford, a devenit bestseller international. 

Ce te atrage atat de mult la o activitate atat de simpla?! De ce simti o mare linistea cand alegi culorile si umpli un model cu nuante atent combinate? Atunci cand te concentrezi asupra unei activitati repetitive si previzibile, cum este coloratul, creierul tau poate intra intr-o stare apropiata de meditatie. Ritmul respiratiei se regleaza, tensiunea musculara scade, iar gandurile devin mai putin fragmentate. Nu este o coincidenta faptul ca tot mai multi psihologi recomanda activitati creative ca forma de gestionare a stresului.

Carl Jung, fondatorul psihologiei analitice, a subliniat importanta simbolurilor si a imaginilor in explorarea inconstientului. Desi nu a vorbit explicit despre cartile de colorat moderne, interesul sau pentru mandale – desene circulare complexe – a inspirat ulterior utilizarea acestor forme in terapie.

Mandalele sunt frecvent intalnite in cartile de colorat pentru adulti. Ele ofera un cadru structurat, dar suficient de flexibil pentru exprimare personala. Studiile au analizat impactul colorarii mandalelor asupra anxietatii. Un studiu realizat de Nancy A. Curry si Tim Kasser, publicat in 2005 in Art Therapy: Journal of the American Art Therapy Association, a aratat ca participantii care au colorat mandale au raportat o reducere semnificativa a nivelului de anxietate comparativ cu cei care au realizat desene libere.

Nevoia de control cand totul pare sa se naruiasca in jur

Piata muncii este dinamica, relatiile sunt complexe, iar responsabilitatile se multiplica. In multe situatii, controlul tau este limitat. Cartile de colorat pentru adulti iti ofera un spatiu in care controlul este deplin.

Cand alegi sa colorezi o pagina, stii ca rezultatul final depinde exclusiv de tine. Daca vrei sa respecti armonia cromatica, o poti face. Daca vrei sa experimentezi contraste indraznete, nimic nu te opreste. Intr-un univers de 20 sau 30 de pagini, tu stabilesti regulile. Aceasta senzatie de autonomie contribuie la cresterea stimei de sine si la diminuarea sentimentului de neputinta.

Reconectarea cu copilaria si cu joaca

Atunci cand deschizi o carte de colorat pentru adulti si alegi creioane colorate activezi o dimensiune esentiala a psihicului tau: capacitatea de a te juca. In copilarie, joaca era limbajul tau natural. Invatai prin explorare, iti testai limitele prin imaginatie, iar lumea era un spatiu vast in care totul parea posibil. Odata cu maturizarea, insa, ai invatat ca seriozitatea este sinonima cu responsabilitatea si ca joaca trebuie lasata in urma, ca un capitol inchis al unei vieti mai simple. 

Psihiatrul Stuart Brown, fondatorul National Institute for Play, a demonstrat in cercetarile sale ca lipsa jocului in viata adulta poate fi asociata cu rigiditatea emotionala, scaderea creativitatii si chiar dificultati in gestionarea stresului. In cartea sa ”Play: How It Shapes the Brain, Opens the Imagination, and Invigorates the Soul”, publicata in 2009, Brown argumenteaza ca jocul stimuleaza conexiunile neuronale, favorizeaza flexibilitatea cognitiva si contribuie la reglarea emotionala. Cand colorezi, nu faci doar un gest estetic, ci activezi acele circuite neuronale asociate explorarii, curiozitatii si satisfactiei intrinseci. Iti permiti, pentru cateva zeci de minute, sa te desprinzi de logica productivitatii si sa intri intr-o stare in care procesul este mai important decat rezultatul.

Revenirea la joaca este, de fapt, o forma de reechilibrare. Cand alegi o combinatie neasteptata de culori sau cand umpli o mandala fara sa urmezi reguli stricte, iti amintesti ca nu totul trebuie optimizat, planificat sau justificat. Uneori, este suficient sa experimentezi.

Nostalgia, resursa de stabilitate emotionala

Desi termenul este adesea asociat cu melancolia, studiile psihologice recente arata ca nostalgia poate avea un rol adaptativ: evocarea amintirilor pozitive din copilarie poate creste sentimentul de continuitate a sinelui si poate reduce perceptia singuratatii.

Atunci cand colorezi un model floral sau un peisaj fantastic, este posibil sa retraiesti, chiar si subtil, emotiile asociate cu momentele in care coloratul era o activitate lipsita de presiune. Poate iti amintesti de dupa-amiezile linistite, de mirosul creioanelor proaspat ascutite, de senzatia de concentrare pura. Aceasta ancorare in trecut creeaza o punte intre versiunea ta adulta si copilul care ai fost. In loc sa vezi aceste doua identitati ca fiind separate, incepi sa le percepi ca fiind complementare.

In momentele de incertitudine sau stres intens, aceasta continuitate iti ofera stabilitate, un sentiment ca, dincolo de rolurile sociale si profesionale, exista o esenta constanta. Coloratul devine astfel mai mult decat o activitate recreativa; devine un ritual de reconectare cu propriul tau parcurs. 

Spatiu sigur pentru imperfectiune

In copilarie, greselile erau parte fireasca a procesului de invatare. Daca depaseai conturul, nu era o tragedie. Daca alegeai o culoare neasteptata pentru cer sau pentru un copac, era doar o expresie a imaginatiei tale. La maturitate, insa, greselile pot avea consecinte reale: financiare, profesionale, relationale. Presiunea de a face lucrurile ”corect” devine tot mai mare, iar toleranta fata de imperfectiune scade.

Cartile de colorat pentru adulti iti ofera spatiul in care imperfectiunea este permisa; daca nuanta aleasa nu se potriveste perfect sau daca linia nu este complet uniforma, nu se intampla nimic grav. Inveti sa accepti micile abateri si sa le integrezi in ansamblu. Iti antrenezi toleranta la eroare si iti reduci autocritica excesiva.

Din perspectiva psihologiei umaniste, conceptul de autoacceptare este esential pentru sanatatea mentala. Carl Rogers, unul dintre fondatorii terapiei centrate pe persoana, a subliniat importanta acceptarii neconditionate pentru dezvoltarea armonioasa a individului. Desi Rogers nu a analizat in mod direct fenomenul cartilor de colorat pentru adulti, principiile sale pot fi aplicate cu usurinta aici. Atunci cand iti permiti sa colorezi fara teama de a fi evaluat, exersezi o forma de acceptare neconditionata fata de propriile alegeri.

Creativitatea ca punte intre varste

In copilarie, creativitatea era aproape instinctiva. La maturitate, creativitatea este mai des asociata cu domenii artistice sau cu profesii, iar daca nu activezi intr-un astfel de domeniu, poti ajunge sa crezi ca ”nu esti creativ”.

Coloratul te ajuta sa demontezi aceasta convingere limitativa. Fiecare alegere cromatica este un act creativ. Fiecare combinatie de nuante reflecta o decizie personala. In acest sens, creativitatea nu mai este un talent rezervat catorva, ci o capacitate universala, pe care o poti activa oricand.

Din perspectiva neurologica, activitatile creative implica interactiunea dintre reteaua modului implicit si reteaua de control executiv din creier, facilitand generarea de idei si evaluarea lor. Aceasta alternanta intre spontaneitate si structura este exact ceea ce experimentai in copilarie in timpul jocului. Prin colorat, recreezi acest echilibru. Te lasi purtat de inspiratie, dar in acelasi timp respecti contururile existente.

Comunitate si apartenenta

Un alt motiv pentru care cartile de colorat pentru adulti au devenit populare este dimensiunea lor sociala. Desi activitatea in sine este individuala, ea a generat comunitati online si offline. Grupuri pe retelele sociale, ateliere de colorat, schimburi de pagini finalizate – toate acestea creeaza un sentiment de apartenenta.

Nu conteaza varsta, profesia sau statutul social, ci conteaza pasiunea pentru culoare si pentru detaliu. Aceasta forma de interactiune este mai putin competitiva si mai putin polarizanta decat multe alte spatii online.

Beneficii cognitive si emotionale sustinute de cercetare

Pe langa reducerea anxietatii, activitatile de tip art-terapie au fost asociate cu imbunatatirea concentrarii si a flexibilitatii cognitive. De exemplu, un raport publicat in 2016 de Drexel University, realizat de Girija Kaimal si colegii sai, a aratat ca implicarea in activitati creative timp de 45 de minute poate reduce nivelul de cortizol, hormonul stresului, indiferent de nivelul de experienta artistica al participantilor.

Coloratul implica coordonare mana-ochi, planificare si luarea de decizii. Aceste procese stimuleaza diferite zone ale creierului, contribuind la mentinerea agilitatii mentale. In plus, concentrarea asupra unei sarcini unice, fara intreruperi, contrabalanseaza efectele multitasking-ului cronic.

Iti antrenezi capacitatea de a ramane prezent, de a finaliza o activitate fara a verifica constant telefonul. Aceasta disciplina a atentiei are efecte benefice si in alte domenii ale vietii tale.