Aerografia

Aerograful

Istorie

Schema aerorafului lui Peeler

Schema aerografului lui Peeler

Primul aerograf a fost inventat in 1879 de Peeler si utiliza un compresor actionat manual, inventatorul brevetandu-l cu scopul “pentru pictura in acuarela si alte scopuri artistice”. Instrumentul avea o forma bruta, fiind compus din diverse piese ale anumitor obiecte ce se gaseau in atelierul uni bijutier, cum ar fi vechi surubelnite si arzatoare. A durat 4 ani de dezvoltare pana ce a fost creat un instrument utilizabil. Acesta era comercializat de Liberty Walkup care l-a initiat in tehnicile aerografului pe artistul impresionist Wilson Irvine. Primul model modern de aerograf a aparut in 1893, fiind prezentat de compania Thayer and Chandler la World Columbian Expozition in Chicago, acesta fiind inventat de Charles Burdick.  Instrumentul avea aspectl unui stilou si functiona intr-o maniera diferita de cel inventat de Peeler fiind in mare parte identic cu aerografele moderne.

Functionare

Aerograful utilizeaza un curent de aer cu viteza mare(comprimat) ce trece printr-un difuzor de aer, astfel realizandu-se o forta de suctiune ce permite culorii sa fie impinsa din rezervor. Viteza mare a aerului pulverizeaza culoarea in particule foarte mici la trecerea printr-un dispozitiv de dozaj numit duza. Astfel culoarea este aplicata pe suport. Utilizatorul controleaza cantitatea de culoare prin actionarea unui tragaci variabil care are rolul de a retrage mai mult sau mai putin un ac cu varf foarte fin, ac ce reprezinta elementul de contrul din cadrul duzei. Gradul foarte fin de atomizare este ceea ce permite artistului sa creze efecte diferite folosind aerograful.

Continuare