Materiale de Pictura
Culorile in ulei Winsor & Newton Artists’ sunt neegalate in ceea ce priveste puritatea si calitatea, succesul lor fiind reflectat de reputatia acestora in randul artistilor profesionisti.
Cu o paleta ce contine 120 de culori, Winsor & Newton Artists’ detine cel mai amplu spectru de nuante din randul culorilor de ulei produse de bine cunoscuta marca britanica.
Reteta
Fiecare culoare ce face parte din gama Winsor & Newton Artists’ are o formula proprie, creata astfel incat sa fie puse in valoare proprietatile fiecarui pigment in parte si pentru a asigura maximum de stabilitate in timp a culorii.
Concentratia maxima de pigment pur continuta de aceste culori asigura o foarte buna putere de acoperire si o excelenta putere de colorare, la fabricarea fiecarei culori in parte folosindu-se, acolo unde acest lucru a fost posibil, un singur pigment. Aceasta proprietate, alaturi de intensitatea ridicata a culorilor permite obtinerea unui spectru mai larg atunci cand ele sunt amestecate, rezultand culori mai “curate” si mai intense.
Cei 170 de ani de experienta in domeniul producerii de culori pentru pictura si de control al calitatii sunt garantia faptului ca la baza culorilor de ulei Winsor & Newton Artists’ stau cele mai bune materii prime.
Amestecarea materiilor prime pt. obtinerea culorilor Winsor & Newton Artists'
Winsor Blue (Green Shade) - putere mare de colorare, Terre Verte - putere mica de colorare
Continuare
Introducere
Culori Winsor & Newton Artisan
Culorile Artisan pe baza de ulei solubil in apa au fost concepute sa aibe aceleasi caracteristici ca si culorile de ulei conventionale.
Diferenta dintre aceste culori ulei si cele conventionale consta in proprietatea lor de a se dilua cu apa. Acum diluantii toxici nu mai sunt necesari iar pictorii pot beneficia de un mediu sanatos atelier atunci cand doresc sa picteze in culori de ulei. Culorile Artisan sunt folosite de catre elevi in salile de clasa sau de catre pictorii care picteaza in locuinta.
Paleta de culori este formata din 40 de nuante insotite de o gama de materiale auxiliare dedicate precum uleiuri, diluanti si vernisuri, auxiliare ce permit abordarea tuturor tehnicilor de pictura.
Mai multe informatii despre culorile ulei Winsor & Newton Artisan
Continuare
Un capitol important in tehnica picturii este cunoasterea si corecta utilizare a culorilor.
Colorarea este rezultatul unei senzatii optice perceputa de ochi. Aceasta senzatie este provocata de catre radiatiile luminoase de diferite lungimi de unda. Pictorii insa , atunci cand vorbesc despre culoare se gandesc nu doar la aspect ci si la materialul colorant.
Culori acrilice Winsor & Newton Galeria. Alege din cea mai mare varietate de vopsele acrilice la www.colorit.ro
Pigmentii insotiti de un liant formeaza culoarea sau vopseaua. Aceasta, aplicata pe o suprafata, formeaza prin uscare o pelicula colorata. Spre deosebire de culori (vopsele), colorantii sunt substante naturale sau sintetice solubile in alte lichide, impreuna cu care formeaza solutii colorate penetrante.
Oamenii primitivi, in dorinta de a venera zei sau de a decora obiectele din jurul sau, foloseau doar cateva culori cum ar fi: albul de creta, galbenul si rosu de pamant sau negrul de carbune, materiale naturale pe care le avea la indemana. Mai tarziu egiptenii au inceput sa foloseasca oxizi metalici sau plante fierte penstru colorarea tesaturilor. Fixarea culorilor se facea cu ajutorul unei gume care le dadea si stralucire. La final culorile erau acoperite cu un strat de ceara care avea rol izolant si care le pastra stralucirea. Acestia mai foloseau: alb de var si de creta, ocru natural, ocru ars, cinabru, pamant verde, albastru lazulit si negru de fum. Din paleta coloristica lipsea violetul.
Continuare
Cuvantul “pensula“ deriva din germanul“pinsel” si, conform Dictionarului Limbii Romane, este un “Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, care servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață.”. Folosind insa o exprimare poetica as defini pensula ca un seismograf ce transpune pe suport sensibilitatea artistului, convertind inspiratia in arta.
Marele pictor german Anselm Feuerbach (1829 – 1880) definea cele trei virtuti pe care un artist desavarsit trebuie sa le posede: ” O inima sensibila, ochi ageri, maini dibace …si cea mai buna pensula”. Pensula poate fi comparata cu pana pentru scriitor sau cu dalta pentru sculptor.
Istorie
Pictura Rupestra descoperita in pestera Escoda - Spania
Cel mai probabil prima pensula a fost creata acum aproximativ 25000 de ani, in Paleolitic, in timpul asa numitei culturi Magdaleniene. Cu ajutorul pensulelor “homo sapiens” realizau ceea ce noi numim azi picturi rupestre.
Evolutie
Sa facem acum un salt in timp si sa ne situam in societatea avansata a Egiptului Antic. In fiecare mormant al membrilor nobililor, fara a mai metiona cele ale faraonilor, peretii acestora erau decorati cu picturi, toate realizate cu pensule cu par de la animale, pensule foarte asemanatoare cu ele folosite si in ziua de azi. Desi nici un exemplar nu s-a pastrat pana in zilele noastre, muzeul Koestner din Hanovra expune o paleta de pictura cu o serie de orificii pentru introducerea diferitelor culori folosite de artistii egipteni.
Continuare
Componentele unei pensule: pamatuful, mansonul si manerul
Manerele pensulelor sunt confectionate de regula din lemn de mesteacan sau ramin. Primul este un copac al carui lemn este rezistent la frig si umiditate, fara crapaturi si noduri. Cel de-al doilea creste in China si in zonele umede ca Indonezia si Filipine, Vietman, etc. Acesta este un arbore din familia urticacea cu o tulpina lunga si fara noduri, extrem de rezistent, asemanator lemnului de mesteacan.
Tipuri de par si fibre sintetice folosite la fabricarea pensulelor pentru pictura
Sa incepem cu cel mai fin tip de par existent in ceea ce priveste elasticitatea, finetea, rezistenta si puterea de retinere a lichidelor, parul de jder Kolinsky si jder Kolinsy Tajmir.
par de jder kolinsky
Aceste doua mamifere traiesc in nordul Siberiei, jderii Tajmir avand originea in peninsula cu acelasi nume. Firul de par al acestor animale este lucios si are o diametrul maxim la jumatatea sa. Varful, care in limbajul productorilor de pensule se numeste “floarea”, este atat de fin incat nu poate fi vazut cu ochiul liber. Parul folosit la fabricarea pensulelor este obtinut din coada animalului, deoarece in aceasta zona se afla firele cele mai lungi. Parul de jder (nu si cel de zibelina care se mai numeste si jder rosu, care este nevastuica) este fara indoiala parul de cea mai buna calitate pentru fabricarea pensulelor pentru pictura. Pensulele cu pamatuf din par dejder kolinsky pot fi folosite atat la pictura in acuarele cat si la pictura in culori ulei sau acrilice. Acest par mai este folosit si in stoomatologie sau pentru pensulele cosmetce de buna calitate, pentru pictura pe unghii, in restaurare, ilustratie, etc. Acest par are o elastictate excelenta, formeaza un varf perfect, iar virtutea sa principala este aceea de a retine o cantitate foarte mare de lichid. Acest animal nu se reproduce in captivitate. In urma uciderii animalului blana acestuia este folosita la fabricarea hainelor, si a altor obiecte vestimentare. Producatorii de pensule pentru pictura folosesc doar parul de pe coada, parte a corpului care este respinsa de producatorii de imbracaminte, deci animalele nu sunt ucise pentru producerea pensulelor.
Continuare
Continuand povestea, vom aborda un tip de par celebru in producerea pensulelor
par de mangusta
este cel de mangusta. Aceste mamifere furnizeaza un par robust si elastic cu un varf foarte fin, calitati ce il fac ideal pentru pensulele folosite in pictura in culori ulei. Mangusta ofera cel mai bun par pentru pensulele folosite la pictura in culori ulei cu exceptia celui de jder kolisnky. Aceasta traieste in SV peninsulei Iberice, dar a fost declarat animal protejat de lege in 1965. Micile cantitati folosite la fabricarea pensulelor in zilele noastre vin din India si Nepal. In aceste zone mangusta este foarte des intalnita dar vanarea sa este strict controlata. In zilele noastre parul de manguste folosit la fabricarea pensulelor pentru pictura provine din India sau Nepal, zone unde acest mamifer se intalneste foarte des, insa si aici vanatoarea acestor animale este foarte atent controlata.
Parul de Bursuc
Par de Bursuc
Un alt mamifer din familia Mustelide al carui par este apreciat de catre producatorii de pensule este bursucul, un mamifer cu un corp solid, picioare si coada scurte, caracterizat de masca bicolora. Corpul acestui mamifer este acoperit cu par des si lung de culoare galbuie cu varful maroniu. Acest par este gros in zona centrala si spre varf, caracteristica careia i se datoreaza forma de ciuperca a pamaturfurilor pentru barbierit, calitate datorita careia aceasta specie a fost aproape de disparitie. Parul folosit pentru pensule este recoltat pe spatele si umerii acestui animal.
Continuare
Fibrele Sintetice
Sa nu credeti ca fibrele sintetice sunt un material nou aparut in industria pensulelor pentru pictura, deoarece Contele de Chardonnet a introdus acest material in Franta in anul 1889. Acesta a reusit sa obtina un fir din solutie de nidtroceluloza. Aceasta descoperire a castigat importanta abia dupa primul razboi mondial. La inceputul anilor 50 in Spania au inceput sa se fabrice pensule cu fibre sintetice pentru curatarea masinilor sau pentru lustruitul pantofilor sau uz casnic. Atunci fibrele sintetice erau constituite din filamente cilindrice care atunci cand erau taioate pe dimensiuni, formau un varf aspru, neplacut la atingere.
acum 30 de ani insa un miracol s-a produs: chimistii japonezi au reusit sa obtina primele fibre sintetice special create pentru fabricarea pensulelor destinate picturii. Acestea erau fibre din polimer obtinute prin policondensarea diaminelor in acizi dicarboxilici… imi pare rau, dar nici eu nu inteleg nici un cuvant. Cu alte cuvinte aceste fibre sunt monofilamente de poliamida cu diametre si grade de elasticitate diferite, colorate “dupa dorinta clientului”, imitand parul de porc, de jder, mangusta, bursuc, etc. Cel mai uimitor lucru este faptul ca acestia au reusit sa creeze fibre cu forma conica! Cu un varf aproape imperceptibil, care combinate cu alte fibre cu diametre si elsaticitati diferite, duc la realizarea unor pensule ce pot adaptate oricarei tehnici de pictura.
Avantajul fibrelor sintetice in fata parului natural este acela ca fibrele sintetice sunt mai rezistente la diluanti, terebentina sau acetona. Principalul dezavantaj al acestora este capacitatea redusa de a retine lichide. Un alt dezavantaj este acela ca finetea varfului acestor pensule nu se mentine asa cum se intampla in cazul pensulelor cu par natural. Va voi explica mai tarziu cum puteti repara un varf stramb al unei pensule.
Continuare
Fibre Sintetice Folosite la Pensulele pentru Acuarele
Toray alb:
Fibre Toray Albe
un amestec de fibre cu diametre de 0.06 si 0.08 mm. Culoarea lor alba este obtinuta prin colorarea pastei inaintea extruderii. Producatorii realizeaza doua preparatii, una cunoscuta ca “solida”, in care fibrele au lungimi egale, foarte indicate pentru pensule late sau “limba de pisica”, si o alta categorie, cunoscuta ca “conice”, varietate in care fibrele sunt amestecate pe diferite lungimi, asemanator parului natural. Aceasta din urma variatie este ideala pentru realizarea pensulelor rotunde, ele permitand tehnicienilor sa obtina pensule cu varful perfect.
Continuare
La inceputurile ei, pictura a avut un caracter monumental, lucrandu-se de obicei pe pereti, chiar daca nu intotdeauna s-a executat in dimensiuni prea mari. De abia mai tarziu, cand sa simtit nevoia de circulatie a picturii, a luat nastere asa numita pictura de sevalet, care cere sa fie executata pe un suport care poate fi mutat dintr-un loc in altul, indiferent de dimensiunea pe care o are. Se stie ca, de cele mai multe ori, suportul este acela care conditioneaza buna pastrare si trainicia picturii. De aceea oricare artist, mai mult sau mai putin modest, inainte de a deveni bine cunoscut – ceea ce se intampla multora dupa moatre – greseste daca nu ii pasa de ceea ce vor deveni operele lor mai tarziu. Socotim ca acestea nutrebuie sa se piarda din cauza neglijentei sau a economiei, ci totdeauna pictorul este dator sa isi aleaga cu grija si sa se foloseasca de suporturi bune si trainice.” C. Sandulescu Verna
Exista marturii ale faptului ca panza era utilizata ca suport pentru pictura din sec din vremea grecilor antici. Panza a fost inceput sa fie folosita ca suport pentru pictura la scara mai larga in secolul XIV la inceput in Italia si Franta, apoi in Germania, spania si in cele din urma in Olanda. Pictorii renascentisti au folosit panzele pentru tablourile lor mari si spectaculoase, suport ce se potrivea foarte bine cu pictura ulei.
In fata blaturilor de lemn, panza are avantajul de a fi mai usoara si flexibila, calitati ce o fac mai usor transportabila.
Dezavantajul aceste suprafete de pictura este acela ca este mai sensibila la zgarieturi, taieturi sau umezeala.
Panza de in este cea mai cautata panza pentru pictura datorita rezistentei sale in timp si a faptului ca aceasta sufera transformari foarte mici. Aceasta trebuie sa fie tesuta din fire egale ca grosime si sa fie uniforma cu ambele fete la fel.
Continuare
1. Blatul din lemn
Unul din cele mai vechi suporturi folosite pentru pictura de sevalet este tablia de lemn.
Lemnul a fost folosit ca suport de catre pictorii egipteni, greci, romani si bizantini, de artisti ca Rafael, Rubens, Grigorescu, si chiar de catre unii pictori contemporani.
Proprietatile lemnului
a. cand se aleg scandurile spre a fi stransformate in tablii, se vor prefera acelea cu structura uniforma, ceea ce difera de la un arbore la altul. Alburnul, partea mai alba dinspre coaja, cu celule tinere, nu se va folosi, pentru ca este moale, foarte usor de atacat de carii si are durabilitate scazuta.
Mai recomandat este lemnul usor cu fibrele mai uniforme si porii deschisi precum: molidul, pinul, mesteacanul, ciresul, teiul, plopul, salcia. Lemnul de frasinul, nuc, par sau mar este foarte bun, dar este mai rar folosit datorita pretului ridicat, precum si cel de nahon sau castan.
Continuare
