Introducere
Culori Winsor & Newton Artisan
Culorile Artisan pe baza de ulei solubil in apa au fost concepute sa aibe aceleasi caracteristici ca si culorile de ulei conventionale.
Diferenta dintre aceste culori ulei si cele conventionale consta in proprietatea lor de a se dilua cu apa. Acum diluantii toxici nu mai sunt necesari iar pictorii pot beneficia de un mediu sanatos atelier atunci cand doresc sa picteze in culori de ulei. Culorile Artisan sunt folosite de catre elevi in salile de clasa sau de catre pictorii care picteaza in locuinta.
Paleta de culori este formata din 40 de nuante insotite de o gama de materiale auxiliare dedicate precum uleiuri, diluanti si vernisuri, auxiliare ce permit abordarea tuturor tehnicilor de pictura.
Mai multe informatii despre culorile ulei Winsor & Newton Artisan
Continuare
Culorile complementare puse una langa alta creeaza contrastul maxim, parand mai luminoase, mai intense. Totusi, legea contrastului culorilor lui Chevreul sustine ca: puse una langa cealalta, culorile vor parea alterate, ca si cand una a fost amestecata cu complementara celeilalte. Astfel, daca asezam o bucata de material galben pe un fond albastru, aceasta va avea o usoara tenta portocalie, deoarece portocaliul este culoarea complementara albastrului.
De asemenea, umbra unui obiect va contine si culoarea complementara celei predominante, de exemplu umbra unui mar rosu va contine si aceasta culoare. Este simplu de retinut: in roata culorilor, cele opuse culorilor primare sunt complementarele acestora. Complementara unei culori primare se obtine din amestecul celorlalte doua primare. Prin urmare complementara rosului este verde, a lui albastru este portocaliul, iar pentru galben movul. Complementara unei secundare este culoarea primara ce nu a fost folosita in obtinerea acesteia, adica pentru verde rosu, pentru portocaliu albastru, iar nu pentru mov galben.
Culorile tertiare se obtin prin amestecarea unei culori primare cu una secundara (cele secundare fiind obtinute la randul lor din doua culori primare). Proportiile in care acestea sunt amestecate creeaza diferite culori tertiare. Ele sunt denumite combinand numele culorii primare si al celei secundare, folosite in amestec. De exemplu amestecand rosu si portocaliu obtinem culoarea tertiara rosu-portocaliu.
Variatiile de maroniu si gri sunt si ele considerate tertiare, continand toate culorile primare. Cea mai usoara metoda de a obtine maroniul este de a amesteca o culoare primara si complementara sa, in alte cuvinte portocaliu pentru albastru, mov pentru galben si verde pentru rosu, obtinand din fiecare pereche un maroniu diferit. Griul se obtine cel mai usor amestecand portocaliu (sau galben si rosu) cu albastru si apoi cu alb. Intotdeauna va fi necesar mai mult albastru decat portocaliu, dar va trebui sa experimentati pentru a afla cantitatea de alb. Puteti amesteca albastru si o culoare de pamant cum ar fi sienna arsa sau raw umber. Bineinteles, la acuarele, pentru a deschide o culoare adaugati mai multa apa, dar nu uitati ca griul se va mai deschide dupa uscare.
Este posibil sa obtineti nuante “murdare”, daca amestecati prea multe culori. Daca griul sau maroniul obtinut nu este pe masura asteptarilor, este de preferat sa incepeti procesul din nou, decat sa mai adaugati culoare in speranta reusitei.
Puteti printa o schema cu roata culorilor pe care sa o colorati singuri. Amestecarea culorilor cu succes este un exercitiu bun, desi aparent nu se merita sa pierdeti timp cu asa ceva. Pastrati roata la vedere atunci cand pictati.
Va veti da seama de importanta acestor cateva notiuni dupa ce le veti folosi. Rezultatele vor fi pe masura.
Culori primare si secundare
Stim ca multor persoane li se pare extrem de complicata teoria culorilor si devin confuzi la mentionarea unor termeni ca roata culorilor, culori complementare, tertiare, culori opuse in roata culorilor. In realitate veti descoperi ca este chiar foarte simpla si ca urmand cateva reguli veti obtine rezultate mult mai bune in picturile voastre.
Fiecare artist ar trebui sa cunoasca macar principiile de baza ale acestei teorii. Desi atat Leonardo da Vinci cat si Leon Battista Alberti foloseau principiile teoriei, roata culorilor a fost inventata abia in secolul 18 de catre Sir Isaac Newton. El a demonstrat ca lumina alba contine mai multe culori (rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo, violet). Mai tarziu Johann Wolfgang Goethe a inceput sa studieze efectul pe care acestea il au asupra oamenilor. A descoperit ca unele culori (ex. galben) creeaza senzatia de caldura si se atribuie unor emotii ca pasiunea si veselia, pe cand altele (ex. albastru) creeaza senzatia de frig si implicit sentimentele de slabiciune si frica.
Roata culorilor a aparut din simpla nevoie de a arata cu usurinta relatiile dintre culori. Regula fundamentala a teoriei este ca sunt trei culori ce nu pot fi obtinute din combinarea altor culori. Acestea, rosu, galben si albastru sunt cunoscute ca si culori primare.
Binenteles, puteti gasi diferite variatii pentru rosu, albastru sau galben. De exemplu albastru poate fi albastru cobalt, cerulean, ultramarine sau albastru de Prusia. Rosu include rosul alizarin, crimson sau de cadmiu, iar galben include cel de cadmiu, galbenul medium, cadmium light sau galmenul lemon. Toate acestea sunt culori primare, doar diferite versiuni. Nu exista notiunea de culoare primara corecta sau gresita, fiecare variatie a culorii fiind diferita, la fel ca si rezultatul obtinut din amestecarea lor. Fiecare pereche de culori primare va produce o culoare diferita, chiar daca uneori diferenta este foarte mica.
Continuare
Pastreaza energia liniilor originale. Nu le omori cu culoare.
Joseph Zbukvic este unul dintre cei mai talentati pictori acuarelisti din lume; lectiile sale de pictura in acuarela se vand peste tot in lume.
Joseph si-a inceput cariera in pictura in 1978 si a ajuns repede unul dintre cei mai importanti pictori ai Australiei. Nascut in Zagreb, Croatia, Joseph a emigrat in Australia la varsta de 18 ani si de atunci a castigat peste 200 de premii internationale si a avut mai mult de 40 de expozitii personale in in Melbourne, Sydney, Brisbane, Adelaide, London si San Antonio.
Joseph este artistul ce are capacitatea de a crea atmosfera magica si namol in picturile sale. Acesta este un adept al beneficiilor picturii in locatii. “interesul meu fata de pictura a inceput la o varsta foarte frageda. Am crescut la o mica ferma in Europa unde majoritatea muncii se executa manual si in armonie cu natura. Inca mai gasesc peisajul creat de acest fin echilibru ca fiind subiectul favorit al picturilor mele.”
Joseph prezinta o claritate a descrierii si si o exactitate a subietelor realizata cu ajutorul unei tehnici de pictura desavarsite si a intelegerii legilor structurale, reusind sa surprinda secvente normale si in acelasi timp enigmatice.
Joseph este membru al Societatii Victoriene de Pictura in Acuarela si a fost vice presedintele acestei organizatii intre 1991 si 1994. El este si membru al Organizatiei Twenty Melbourne Artists’ Society si a Australian Watercolour Institute. Joseph preda pictura la Charles Sturt University si la Mitchell School of Arts.
Continuare
Un capitol important in tehnica picturii este cunoasterea si corecta utilizare a culorilor.
Colorarea este rezultatul unei senzatii optice perceputa de ochi. Aceasta senzatie este provocata de catre radiatiile luminoase de diferite lungimi de unda. Pictorii insa , atunci cand vorbesc despre culoare se gandesc nu doar la aspect ci si la materialul colorant.
Culori acrilice Winsor & Newton Galeria. Alege din cea mai mare varietate de vopsele acrilice la www.colorit.ro
Pigmentii insotiti de un liant formeaza culoarea sau vopseaua. Aceasta, aplicata pe o suprafata, formeaza prin uscare o pelicula colorata. Spre deosebire de culori (vopsele), colorantii sunt substante naturale sau sintetice solubile in alte lichide, impreuna cu care formeaza solutii colorate penetrante.
Oamenii primitivi, in dorinta de a venera zei sau de a decora obiectele din jurul sau, foloseau doar cateva culori cum ar fi: albul de creta, galbenul si rosu de pamant sau negrul de carbune, materiale naturale pe care le avea la indemana. Mai tarziu egiptenii au inceput sa foloseasca oxizi metalici sau plante fierte penstru colorarea tesaturilor. Fixarea culorilor se facea cu ajutorul unei gume care le dadea si stralucire. La final culorile erau acoperite cu un strat de ceara care avea rol izolant si care le pastra stralucirea. Acestia mai foloseau: alb de var si de creta, ocru natural, ocru ars, cinabru, pamant verde, albastru lazulit si negru de fum. Din paleta coloristica lipsea violetul.
Continuare
Cuvantul “pensula“ deriva din germanul“pinsel” si, conform Dictionarului Limbii Romane, este un “Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, care servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață.”. Folosind insa o exprimare poetica as defini pensula ca un seismograf ce transpune pe suport sensibilitatea artistului, convertind inspiratia in arta.
Marele pictor german Anselm Feuerbach (1829 – 1880) definea cele trei virtuti pe care un artist desavarsit trebuie sa le posede: ” O inima sensibila, ochi ageri, maini dibace …si cea mai buna pensula”. Pensula poate fi comparata cu pana pentru scriitor sau cu dalta pentru sculptor.
Istorie
Pictura Rupestra descoperita in pestera Escoda - Spania
Cel mai probabil prima pensula a fost creata acum aproximativ 25000 de ani, in Paleolitic, in timpul asa numitei culturi Magdaleniene. Cu ajutorul pensulelor “homo sapiens” realizau ceea ce noi numim azi picturi rupestre.
Evolutie
Sa facem acum un salt in timp si sa ne situam in societatea avansata a Egiptului Antic. In fiecare mormant al membrilor nobililor, fara a mai metiona cele ale faraonilor, peretii acestora erau decorati cu picturi, toate realizate cu pensule cu par de la animale, pensule foarte asemanatoare cu ele folosite si in ziua de azi. Desi nici un exemplar nu s-a pastrat pana in zilele noastre, muzeul Koestner din Hanovra expune o paleta de pictura cu o serie de orificii pentru introducerea diferitelor culori folosite de artistii egipteni.
Continuare
Componentele unei pensule: pamatuful, mansonul si manerul
Manerele pensulelor sunt confectionate de regula din lemn de mesteacan sau ramin. Primul este un copac al carui lemn este rezistent la frig si umiditate, fara crapaturi si noduri. Cel de-al doilea creste in China si in zonele umede ca Indonezia si Filipine, Vietman, etc. Acesta este un arbore din familia urticacea cu o tulpina lunga si fara noduri, extrem de rezistent, asemanator lemnului de mesteacan.
Tipuri de par si fibre sintetice folosite la fabricarea pensulelor pentru pictura
Sa incepem cu cel mai fin tip de par existent in ceea ce priveste elasticitatea, finetea, rezistenta si puterea de retinere a lichidelor, parul de jder Kolinsky si jder Kolinsy Tajmir.
par de jder kolinsky
Aceste doua mamifere traiesc in nordul Siberiei, jderii Tajmir avand originea in peninsula cu acelasi nume. Firul de par al acestor animale este lucios si are o diametrul maxim la jumatatea sa. Varful, care in limbajul productorilor de pensule se numeste “floarea”, este atat de fin incat nu poate fi vazut cu ochiul liber. Parul folosit la fabricarea pensulelor este obtinut din coada animalului, deoarece in aceasta zona se afla firele cele mai lungi. Parul de jder (nu si cel de zibelina care se mai numeste si jder rosu, care este nevastuica) este fara indoiala parul de cea mai buna calitate pentru fabricarea pensulelor pentru pictura. Pensulele cu pamatuf din par dejder kolinsky pot fi folosite atat la pictura in acuarele cat si la pictura in culori ulei sau acrilice. Acest par mai este folosit si in stoomatologie sau pentru pensulele cosmetce de buna calitate, pentru pictura pe unghii, in restaurare, ilustratie, etc. Acest par are o elastictate excelenta, formeaza un varf perfect, iar virtutea sa principala este aceea de a retine o cantitate foarte mare de lichid. Acest animal nu se reproduce in captivitate. In urma uciderii animalului blana acestuia este folosita la fabricarea hainelor, si a altor obiecte vestimentare. Producatorii de pensule pentru pictura folosesc doar parul de pe coada, parte a corpului care este respinsa de producatorii de imbracaminte, deci animalele nu sunt ucise pentru producerea pensulelor.
Continuare
Continuand povestea, vom aborda un tip de par celebru in producerea pensulelor
par de mangusta
este cel de mangusta. Aceste mamifere furnizeaza un par robust si elastic cu un varf foarte fin, calitati ce il fac ideal pentru pensulele folosite in pictura in culori ulei. Mangusta ofera cel mai bun par pentru pensulele folosite la pictura in culori ulei cu exceptia celui de jder kolisnky. Aceasta traieste in SV peninsulei Iberice, dar a fost declarat animal protejat de lege in 1965. Micile cantitati folosite la fabricarea pensulelor in zilele noastre vin din India si Nepal. In aceste zone mangusta este foarte des intalnita dar vanarea sa este strict controlata. In zilele noastre parul de manguste folosit la fabricarea pensulelor pentru pictura provine din India sau Nepal, zone unde acest mamifer se intalneste foarte des, insa si aici vanatoarea acestor animale este foarte atent controlata.
Parul de Bursuc
Par de Bursuc
Un alt mamifer din familia Mustelide al carui par este apreciat de catre producatorii de pensule este bursucul, un mamifer cu un corp solid, picioare si coada scurte, caracterizat de masca bicolora. Corpul acestui mamifer este acoperit cu par des si lung de culoare galbuie cu varful maroniu. Acest par este gros in zona centrala si spre varf, caracteristica careia i se datoreaza forma de ciuperca a pamaturfurilor pentru barbierit, calitate datorita careia aceasta specie a fost aproape de disparitie. Parul folosit pentru pensule este recoltat pe spatele si umerii acestui animal.
Continuare
Fibrele Sintetice
Sa nu credeti ca fibrele sintetice sunt un material nou aparut in industria pensulelor pentru pictura, deoarece Contele de Chardonnet a introdus acest material in Franta in anul 1889. Acesta a reusit sa obtina un fir din solutie de nidtroceluloza. Aceasta descoperire a castigat importanta abia dupa primul razboi mondial. La inceputul anilor 50 in Spania au inceput sa se fabrice pensule cu fibre sintetice pentru curatarea masinilor sau pentru lustruitul pantofilor sau uz casnic. Atunci fibrele sintetice erau constituite din filamente cilindrice care atunci cand erau taioate pe dimensiuni, formau un varf aspru, neplacut la atingere.
acum 30 de ani insa un miracol s-a produs: chimistii japonezi au reusit sa obtina primele fibre sintetice special create pentru fabricarea pensulelor destinate picturii. Acestea erau fibre din polimer obtinute prin policondensarea diaminelor in acizi dicarboxilici… imi pare rau, dar nici eu nu inteleg nici un cuvant. Cu alte cuvinte aceste fibre sunt monofilamente de poliamida cu diametre si grade de elasticitate diferite, colorate “dupa dorinta clientului”, imitand parul de porc, de jder, mangusta, bursuc, etc. Cel mai uimitor lucru este faptul ca acestia au reusit sa creeze fibre cu forma conica! Cu un varf aproape imperceptibil, care combinate cu alte fibre cu diametre si elsaticitati diferite, duc la realizarea unor pensule ce pot adaptate oricarei tehnici de pictura.
Avantajul fibrelor sintetice in fata parului natural este acela ca fibrele sintetice sunt mai rezistente la diluanti, terebentina sau acetona. Principalul dezavantaj al acestora este capacitatea redusa de a retine lichide. Un alt dezavantaj este acela ca finetea varfului acestor pensule nu se mentine asa cum se intampla in cazul pensulelor cu par natural. Va voi explica mai tarziu cum puteti repara un varf stramb al unei pensule.
Continuare
Fibre Sintetice Folosite la Pensulele pentru Acuarele
Toray alb:
Fibre Toray Albe
un amestec de fibre cu diametre de 0.06 si 0.08 mm. Culoarea lor alba este obtinuta prin colorarea pastei inaintea extruderii. Producatorii realizeaza doua preparatii, una cunoscuta ca “solida”, in care fibrele au lungimi egale, foarte indicate pentru pensule late sau “limba de pisica”, si o alta categorie, cunoscuta ca “conice”, varietate in care fibrele sunt amestecate pe diferite lungimi, asemanator parului natural. Aceasta din urma variatie este ideala pentru realizarea pensulelor rotunde, ele permitand tehnicienilor sa obtina pensule cu varful perfect.
Continuare
